Cand credeam si eu ca totu` e bine si frumos , a mai intervenit ceva . Sincer ma minti mereu ca totu e bine , si stii ca nu este asa . M-am saturat sa aud mereu aceleasi minciuni ...
Sunt pierduta intr`o mare de tacere , mi-am pierdut visul acela copilaresc ,si zambetul acela minunat de copil , mi-am pierdut si anii o data cu timpul . Mereu cand eram mica spuneam sa vreau sa cresc , si abea acum imi dau seama ca nu imi mai doresc asta ...Ma simt ca un inger caruia i`au fost rupte aripile , ma simt ca cea mai mica pietricica de pe Pamant . Pur si simplu ,ma ucizi prin cuvintele care mi`le spui , mereu ma ranesti . Stau si imi amintesc , cum eram inainte , eram un copil care zambea mereu , un copil ce radia fericire . Iar acum ? acum nu fac nimic altceva , de cat sa arat tuturor zambeul meu fals . Inghit in sec , ma prefac ca nu-mi pasa ,dar nu e asa . De ce nu vrei sa ma lasi sa-mi traiesc visul copilaresc ? De ce imi iei toata copilaria si fugi cu ea ? De ce mereu , ploua pe strada mea ? De ce pe strada mea nu rasare soarele niciodata ? Iubirea asta , pe care mi-ai daruit`o tu , iar dupa mi-au luato inapoi , ma lasat intr`o lume fara culori . Si mi`e frica , mi`e al naibii de frica , ca o sa continui asa mereu ,si nu pot sa inteleg de ce "eu" ? De eu ma trezesc dimineata , si nu vad soarele pe cer ? De ce eu vad mereu norii ? De ce mereu pe strada mea ploua ? Stau si ma uit la locurile in care stateam , si mie atat de dor , si nu pot sa inteleg , de ce nu incetam sa ne purtam ca 2 copii si de ce nu ne vedem fiecare de viata lui ? De ce continuam sa ne ranim reciproc ? De ce facem asta ? De ce mereu am cate o lacrima rece pe obraz ? De ce eu nu pot sa plang de fericire ? Unele lucruri ... nu se pot explica , sunt ascunse , si asa vor ramane nu se vor afla niciodata .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu